Drumul meu în viaţă


Drumul meu în viaţă


Pe masura ce ne construim identitatea, incercam sa ne integram in retele sociale si profesionale in care putem sa ne dezvoltam si sa devenim mai aproape de o versiune a noastra pe care sa o respectam, care sa ne inspire si sa ne impinga mai departe. De multe ori, pe acest drum aventuros care ar trebui sa ne faca sa vibram la ce ne inconjoara, flacara care ne anima, ne entuziasmeaza se poate stinge. Ne trezim amortiti, fara sens, rupti de emotiile noastre, fara sa recunoastem persoana care se reflecta in oglinda. Seamana cu noi, dar nu implineste niciunul din idealurile pe care ni le setasem anterior. Alteori, foarte devreme, aceasta flacara e stinsa de modul in care parintii nostri au stiut sa se ingrijeasca de cresterea noastra sau de vreun eveniment traumatic, care produce disociere profunda in interiorul nostru.

Ca sa refacem drumul catre noi, putem alege mai multe materiale de constructie:

  • ne uitam unde s-a produs ruptura, intelegem ce s-a intamplat si incepem sa punem caramizi in directia care ni se potriveste (de exemplu, daca nu ne-am simtit ocrotiti de parintii nostri, s-ar putea sa alegem recurent persoane, profesii care ne ofera siguranta dupa care tanjim, dar nu sunt provocatoare si interesante. O analiza a dinamicii intrafamiliale ar putea sa ne invete sa ne oferim singuri siguranta, fara sa devenim dependenti de a celorlalti);

  • ne uitam la momentele in care rezonam cu provocarile vietii si extindem sansele de ocurenta a unor astfel de imprejurari (un exemplu simplu: observam care sunt activitatile care nu lasa starea de spleen sa se instaleze si incercam sa le includem mai des in programul zilnic)
  • ne uitam la convingerile care nu ne lasa sa inaintam, le deconstruim si ne oferim, alternativ, o structura noua, mai solida (de exemplu, daca in relatia cu unul dintre parinti, am primit mesajul ca suntem valorosi doar daca avem succes, analizam veridicitatea unui astfel de mesaj si cream premisele unui mesaj interior de toleranta si prietenie fata de sine, care, ulterior, permite asumarea de riscuri in relatiile noastre. Gresela nu va mai fi un inamic, ci un sprijin pentru invatare);

Un psihoterapeut ghideaza acest demers, subliniind capcanele de gandire si deschizand usi spre continuturi noi. Daca sunteti intr-o astfel de situatie, in care va e greu sa gasiti sensul drumului vostru prin viata, iar solutiile incercate mentin sau chiar adancesc problemele, in loc sa le rezolve, va recomand sa apelati la un specialist care sa va ajute sa regasiti bucuria de a fi.




Adresa Cabinet:
Strada Visinilor, nr. 3, sector 2, Bucuresti
(in cadrul Centrului PsihArt)
Telefon: 0723 66 64 33